Teofan cel Nou de la Dohiariu

Sfântul Teofan acesta s-a născut la Ioannina. Tânăr fiind, el şi-a lăsat sălaşul părintesc şi s-a dus la Muntele Athos, unde s-a tuns monah în Mănăstirea Dohiariu. El s-a făcut tuturor pildă prin sfinţenia vieţii lui: prin privegheri, postiri, rugăciuni, şi toată nevoinţa. Din această pricină, el a fost ales cu o inimă şi cu o gură de întreaga obşte să fie egumen mănăstirii. Mai târziu, iscându-se, din ispitirea diavolului, tulburare în mănăstire, Sfântul Teofan împreună cu nepotul lui după trup au ieşit din Munte şi au mers la Veria din Macedonia, unde s-au sălăşluit într-o mănăstire închinată Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Când obştea acestei sfinte mănăstiri s-a întărit întru cuvioasa vieţuire şi întru toată virtutea, Teofan a lăsat-o în grija egumeniei nepotului lui, iar el însuşi s-a retras în pustia Muntelui Nausa, unde a întemeiat o obşte monahală în numele Sfinţilor Arhangheli. Sfântul Teofan a adormit cu pace în veacul al cincisprezecelea. Sfintele lui moaşte de minuni făcătoare se odihnesc în Muntele Nausa, lucrând şi acum minuni mari cu puterea lui Dumnezeu. (Sfântul Nicolae Velimirovici, Proloagele de la Ohrida, vol. II (iulie-decembrie), traducere Mihaela Grosu, Editura Egumeniţa, 2005)